Am primit cele de mai jos de la mama mea si m-am gandit sa le postez si pentru voi:
Terapia cu seminţe
Consumate crude,
seminţele fructelor şi legumelor sînt adevărate medicamente naturiste
Statisticile spun că românii ronţăie mai multe seminţe decît americanii,
consideraţi cei mai mari consumatori de popocorn. Ne plac seminţele, mai ales
cele de floarea-soarelui şi de dovleac. Nu numai la meciuri de fotbal sau cînd
vrem să ne lăsăm de fumat. Seminţele legumelor şi fructelor şi-au găsit o
întrebuinţare la români mult mai valoroasă: leac pentru diferite afecţiuni.
Seminţele făceau parte din reţetele magice ale vindecătorilor de odinioară, iar
azi sînt ingrediente pentru cele mai eficiente preparate naturiste. Consumate
crude, au efectul cel mai puternic.
Micile
uzine de medicamente
Pe vremuri, ţăranii le considerau păstrătoarele vieţii, adevăr
demonstrat şi de medicina modernă care a descoperit că, înainte să se
transforme în plante verzi, seminţele conţin energii uriaşe şi substanţe
benefice pentru organism. Terapia cu seminţe nu presupune consumul exclusiv al
seminţelor, ci în combinaţie cu un regim sănătos bazat pe legume şi fructe.
Pentru a fi eficiente terapeutic, seminţele se mănîncă neprăjite, deoarece prin
preparare termică, cea mai mare parte a proprietăţilor lor vindecătoare este
distrusă. Din seminţe se pot prepara şi remedii sub formă de pulberi, tincturi,
uleiuri, decocturi, cataplasme sau infuzii. Mai trebuie ştiut că seminţele,
deşi par uscate şi moarte, sînt organisme vii, bogate în nutrienţi. De aceea,
consumul seminţelor între mese, în locul gustărilor, pe lîngă rolul extrem de
benefic, şi satură. Nu întîmplător terapia cu seminţe este inclusă în
regimurile dietetice.
Seminţe
de dovleac pentru inimă
Dietologii
din Japonia pun seminţele de dovleac (bostan) pe primul loc în tabelul
produselor alimentare, deoarece ele conţin 36-52% grăsimi, vitamine,
microelemente şi, mai ales, zinc. Sînt recomandate în lupta cu prostatita,
constipaţia şi balonarea. Sînt diuretice, întăresc muşchiul cardiac şi
rinichii, ajută la creşterea părului, elimină metalele grele din organism.
Pentru tratarea acestor afecţiuni, se prepară laptele de bostan dintr-un pahar
de seminţe pisate într-un vas de lut şi trei pahare de apă clocotită. Se
strecoară, se stoarce bine terciul şi se bea lichidul obţinut de trei ori pe
zi, cîte 1/2 de pahar, înainte de masă. În caz de limbrici (viermi
intestinali), se prepară un amestec din 30 g de seminţe crude de bostan, cu
pieliţă verde, 50-60 ml de apă şi o linguriţă de miere de albine. Se ia pe
nemîncate, cîte o linguriţă, timp de o oră, pînă se epuizează toată doza, apoi
se face o clismă. În cosmetică, seminţele de dovleac împrospătează tenul.
Seminţele crude se pisează bine, se amestecă cu apă clocotită (1:10) şi se
fierb pînă se obţine o pastă omogenă care se aplica pe faţă pentru 15-20
minute. Specialiştii în medicină naturistă încurajează consumul seminţelor de
dovleac, care desfundă vasele de sînge, reglează colesterolul şi stimulează
activitatea rinichilor, dar au şi rol adjuvant în cancer, leucemie, scleroză
sau diverse boli greu vindecabile. Se mai recomandă în alimentaţia persoanelor
cu boli hepatice, cardiovasculare, femeilor însărcinate şi copiilor.
Susanul previne
osteoporoza
Seminţele de susan
conţin vitaminele A, B, C, E. Pentru întărirea şi curăţirea organismului, se
consumă cîte 15-20 g de pulbere preparată din seminţe, cu puţină apă, de trei
ori pe zi, cu 10-15 minute înainte de masă. Arsurile se tratează cu un terci
din seminţe de susan rîşnite şi apă. Se schimbă pansamentele de 2-3 ori pe zi,
pînă la vindecare. Susanul poate înlocui sarea. Se amestecă 5 linguri de
seminţe de susan, cu 3 linguri seminţe de in şi o lingură de sare de mare,
prăjită în prealabil într-o tigaie uscată. Amestecul se păstrează într-un
borcan închis bine. Seminţele de susan conţin şi proteine, cu 50% mai mult
decît se află în carne. Sînt foarte bogate în calciu şi înlocuiesc cu succes
laptele. Consumul de susan previne osteoporoza. Seminţele au o mare valoare
energetică, aduc un aport însemnat în afecţiunile de nutriţie, sînt laxative,
emoliente, antitumorale şi ajută la detoxifierea ficatului şi a rinichilor,
întăresc sistemul imunitar, cresc fertilitatea şi sînt afrodisiace. Seminţele
de susan sînt o sursă bună de seleniu, magneziu şi fosfor, avînd un conţinut
scăzut de colesterol şi sodiu.
Seminţe de mărar pentru
glaucom
În medicina
tradiţională, seminţele de mărar şi-au cîştigat reputaţia de leac extrem de
eficient în mai multe afecţiuni. Pentru hipertensiune şi insuficienţă
coronariană cronică, se opăresc în 500 ml apă clocotită 2 linguri de seminţe de
mărar pisate şi se infuzează într-un termos timp de o oră. Se strecoară şi se
beau cîte 100 ml lichid cu 30 minute înainte de masă, de 3-4 ori pe zi. Leacul
este bun şi pentru artroză şi îmbunătăţirea digestiei. În caz de insomnie, 5
linguri de seminţe de mărar pisate se amestecă cu 500 ml vin roşu tare, se pun
pe foc mic 10 minute, se infuzează o oră şi se strecoară. Se beau cîte 1-2
linguri, cu 30 minute înainte de culcare. Glaucom: peste o linguriţă seminţe de
mărar rîşnite, se toarnă 250 ml apă clocotită, se ţine la infuzat o oră. Se
consumă cîte 50 ml, de patru ori pe zi, înainte de masă, timp de 21 de zile.
După o pauză de 10 zile, tratamentul se repetă. În caz de bronşită şi răceală,
se recomandă să se mănînce zilnic cîte o linguriţă de pulbere din seminţe de
mărar amestecată în ceai sau apă caldă. Le puteţi amesteca şi cu cartofi fierţi
sau le puteţi presăra pe o felie de pîine. Ceaiul din seminţe de mărar rezolvă
şi incontinenţa urinară. Pulberea şi tinctura extrasă din seminţele de mărar
sînt un stimulent şi un reglator hormonal foarte puternic. Din seminţele de
mărar se obţine un ulei cu care se masează sînii, pentru a deveni mai mari şi
mai fermi.
Expectorant din seminţe de
in
Seminţele de in sînt
folosite la combaterea constipaţiei şi a inflamaţiilor tubului digestiv şi
căilor urinare. Extern, făina din seminţe de in are proprietăţi antiseptice şi
calmante. Cataplasma din făină de in şi muşeţel (părţi egale) ajută la
maturarea abceselor şi furunculelor, iar în amestec cu mierea ajută la
vindecarea rănilor. Pentru conjuctivită: o linguriţă de seminţe de in se
infuzează 15 minute în 50 ml apă clocotită. Apoi se pisează pînă ce apare un
mucilagiu. Se strecoară şi se foloseşte pentru spălarea ochilor, de 2-3 ori pe
zi. Urciorul trece dacă se încălzesc pe o tigaie uscată seminţe de in, se leagă
într-o batistă şi se aplică pe locul bolnav pentru 5-7 minute. Un expectorant
bun se obţine din 1/2 linguriţă de seminţe de in rîşnite, care se agită 15
minute, în 150 ml apă. Se strecoară şi se beau cîte 2 linguri de 3-4 ori pe zi
pentru tratarea bronşitei. Extractul din seminţe de in este utilizat în
inflamaţiile şi hipertrofia prostatei. Scade senzaţia imperioasă de a urina şi
cantitatea de urină acumulată în vezică. Un alt avantaj constă în faptul că
împiedică creşterea celulelor prostatei, contribuind la vindecarea cancerului
de colon şi a prostatei, la tratamentul arterosclerozei, împiedicînd formarea
cheagurilor de sînge.
"Bomboanele
agricole" combat nicotina
Seminţele de
floarea-soarelui, cele mai populare seminţe consumate la noi, au multiple
întrebuinţări în medicina naturistă. Sînt un remediu de bază în combaterea
bolilor de rinichi, de bilă şi circulatorii. De asemenea, se folosesc în cure
pentru tratarea sterilităţii şi impotenţei vasculare şi hormonale. Uleiul
obţinut prin presare la rece se poate folosi pentru dezintoxicarea
organismului, prevenirea afecţiunilor gingiilor, tratarea bolilor respiratorii
ale căilor superioare. Se ia o gură de ulei în fiecare dimineaţă, pe nemîncate,
şi se suge vreme de 10 minute, apoi, lichidul plin de microbi, se scuipă şi se
clăteşte gura insistent. Seminţele de floarea-soarelui conţin o cantitate
substanţială de acid linoleic, care reduce depozitele de colesterol din pereţii
arterelor. Sînt bogate în vitamina E, un antioxidant care previne apariţia
bolilor de inimă. Sînt recomandate mai ales femeilor gravide şi copiilor,
pentru conţinutul ridicat de vitamine B. Seminţele de floarea-soarelui au darul
de a reduce pofta de nicotină, iar infuziile fortifică vasele de sînge şi
nervii, amortizînd impactul renunţării la tutun.
Seminţele care înlocuiesc
insulina
Schinduful este o plantă
ierboasă ale cărei seminţe tratează diabetul de tip insulinodependent. Se face
o cură de 12 luni cu infuzie de schinduf, din care se beau cîte 2-3 căni pe zi.
Schinduful este un hipoglicemiant puternic în timp, care va necesita reducerea
gradată a dozelor de insulină. Pentru valori crescute ale colesterolului, se ia
cîte o linguriţă de pulbere de patru ori pe zi, înaintea meselor principale.
Intervine în metabolismul lipidelor, reducînd aşa-numitul colesterol rău,
protejînd sistemul cardiovascular de apariţia ischemiei cardiace. Seminţele
sporesc secreţia lactată şi îmbunătăţesc starea de sănătate a mamei. Două
linguriţe de pulbere amestecată cu miere, luate cu o oră înainte de masă,
vindecă anorexia. Infuzia de schinduf e de ajutor femeilor aflate la menopauză,
prevenind eliminările masive de calciu şi ajutînd la păstrarea forţei
musculare. Mai vindecă şi sterilitatea, dar are şi efecte antiinflamatoare
asupra intestinului. Cataplasma cu seminţe de schinduf ajută la terapia
ulcerelor varicoase, eczemelor cu mîncărimi. În cosmetică, întăreşte unghiile
şi părul, iar pe femeile prea slabe le ajută să-şi rotunjească formele, fără a
creşte ţesutul adipos.
Chimen, coriandru şi mac
Se consideră că
seminţele de struguri sînt nişte antioxidanţi foarte puternici, cu rol în
combaterea cancerului. Sînt bune remedii împotriva artritelor, alergiilor,
problemelor de circulaţie, diabetului şi a problemelor de vedere. Celebru
pentru combaterea gazelor la stomac şi a aerofagiei, chimenul se prepară în
felul următor: se opăreşte o linguriţă de seminţe cu o cană de apă, se lasă să
se infuzeze 10 minute, apoi se bea cîte o ceaşcă după fiecare masă. Datorită
principiilor sale active, chimenul ajută în tratarea enterocolitelor, măreşte
diureza şi lactaţia mamelor care alaptează, stimulează pofta de mîncare şi este
vermifug. Seminţele se folosesc şi la conservarea murăturilor, pentru a-i da
pîinii o aromă deosebită, în brînză, iaurt. În India se foloseşte chimenul alb,
care are un cu totul alt gust şi aromă, cu el se condimentează mîncărurile cu
orez şi legume. Infuzia cu seminţe de chimen este recomandată în guturai.
Seminţele de coriandru, preparate sub formă de decoct reduc colesterolul rău.
Este un bun diuretic şi stimulează acţiunea rinichilor. Siropul din seminţe de
mac tratează răceala, iar infuzia calmează durerile de dinţi şi urechi.
Seminţele de mac mai au şi efect sedativ.
Alte seminţe de leac
-seminţele de pătrunjel vindecă insuficienţa cardiacă. Macerate în
ţuică, ajută la dispariţia petelor de pe piele.
-seminţele de arţar sînt recomandate în caz de colecistită. În
timp, dispar durerile în zona ficatului, creşte pofta de mîncare.
-seminţe de fenicul: bronşită cronică cu tuse.
-pentru tratarea lipsei de iod, se mestecă 8 seminţe de măr, care
asigură doza zilnică de iod. Atenţie, seminţele conţin şi o cantitate mică de
cianură!
-seminţele de muştar sînt bune contra durerilor de dinţi, dacă se
amestecă pe partea unde se află dintele bolnav.
-pentru potenţă, prostată şi pietre biliare: se amestecă 3 linguri
seminţe de pepene galben, 3 linguri seminţe de dovleac şi 5 linguri miere de
albine.
-seminţele de pepene roşu pisate, amestecate cu ulei de măsline,
elimină pietrele de la rinchi. Cu trei linguri de lapte, vindecă hemoragiile
uterine.
-seminţele de ridiche neagră sînt bune la vindecarea rănilor,
escarelor şi ulcerului varicos.
-seminţele de morcov ajută la eliminarea pietrelor de la rinichi şi
fiere.
-durerile în gît provocate de răceală se ameliorează cu 1/4 de
pahar de seminţe de rodii fierte în 250 ml apă. Se bea lichidul fierbinte.
-pentru îndepărtarea mirosului de peşte, se fierb seminţe de
anason. Decoctul din seminţe de anason este foarte bun în astm bronşic.
-seminţele de muştar negru dau mîncărurilor cu legume un gust puţin
iute şi normalizează activitatea hormonală.
-seminţele de ardei iute în apă fiartă şi miere sînt bune contra
durerilor de gît.
-decoctul din seminţe de gutui se foloseşte intern în cazul
bronşitelor, al tusei cu sînge, al hemoragiilor uterine, şi extern, sub formă
de comprese ca mijloc antiinflamator în afecţiunile ochilor, în arsuri,
iritaţii ale pielii şi în anghine (gargară).
-în caz de artroză, se recomandă comprese calde din decoct de
seminţe de brînduşă de toamnă.
-mîncaţi în fiecare dimineaţă o mînă de seminţe de susan negru
foarte bogate în calciu.
-uleiul obţinut din seminţe de urzică mare este cel mai bun remediu
în otrăvirile cu ciuperci.
-cîteva seminţe de salvie puse în apa pentru baia picioarelor duc
la diminuarea transpiraţiei şi a mirosului neplăcut.
Stiu ca a trecut ceva vreme de cand am scris aici..am fost plecati in concediu in tara si de-abia acum am reusit sa "inventez" un fel de mancare pe care sper sa il incercati si care sa va si placa.
Pentru aceasta reteta aveti nevoie de urmatoarele ingrediente(cantitatile nu sunt exacte pentru ca depinde de cat de mare este tava):
paste - eu am folosit paste fusilli
piept de pui
ciuperci
ardei rosu
usturoi- doi,3 catei
bulion 2-3 linguri
ulei-1 lingura
cascaval - puteti folosi si branza mai sarata
sare si piper dupa gust
Puneti pastele la fiert si fierbeti pana sunt aldente(asta nu stiu daca am scris chiar corect). Intre timp taiati toate ingredientele in bucatele mici si dati drumul la cuptor la mediu.
Intr-o cratita adaugati lingura de ulei in care puneti puiul la prajit. Adaugati usturoiul cand puiul este alb. Cand puiul este facut adaugati restul ingredientelor si prajiti pana cand toate sunt facute(dupa gust). La final adaugati bulionul amestecat cu o cana de apa si lasati la foc pana fierbe totul.
Amestecati pastele cu restul ingredientelor direct in tava pe care o puneti la cuptor. Asa se pastreaza tot sosul. Peste aceasta compozitie adaugati cascaval/branza rasa. Puneti la cuptorul deja incins cam 10 minute pana se rumeneste sau cascavalul face crusta pe deasupra.
M-am hotarat sa adaug si aceasta reteta avand in vedere ca am primit multe complimente chiar azi pentru cat de gustoasa este prajitura! Am facut-o pentru una din colegele mele de serviciu pentru ca azi este ziua ei. Din pacate nu am poze dar promit sa adaug. Daca gatiti reteta si vreti sa puneti poze va invit sa indrazniti!
E si ziua mamei mele astazi 25 Ianuarie! La multi ani mamica draga! Face 25 de ani x
Reteta este foarte usoara si nici nu este nevoie de coacere!!!
Ingrediente:
150 grame de biscuiti digestivi
45 gr de unt
110 gr de zahar pudra
120 ml de frisca
150 gr de ciocolata cu continut ridicat de cacao(dark chocolate) - topita si racita
2 linguri de cacao pudra amestecata cu un pic de apa fierbinte
200 gr de branza Philadelpia
Preparare:
Striveste biscuitii ( intr-un mixer daca ai) si se amestecacuuntultopitsi 1linguradezahărpudră.Apăsaţiîntr-o tava de18cm (gen tort)şi baga lafrigider.
Bate frisca pana se intareste si apoi amesteca cu ciocolata topita si racita si pudra de cacao. Amesteca bine pana se omogenizeaza culoarea si pune deoparte.
Intr-un castron separat amesteca crema de branza Philadelpia cu zaharul. Peste adauga amestecul de ciocolata si frisca. Amesteca pana se omogenizeaza compozitia.
Scoate blatul din frigider si toarna crema peste. Pune prajitura la congelator pentru o ora si apoi la frigider pentru inca jumatate de ora.
Serviti.
Puteti orna pe deasupra cu ce doriti. Mie imi place sa pun migdale taie in fasii subtiri.
Sper sa va placa!!! Nu uitati sa imi lasati mesaje daca incercati reteta!
xxx
De curand am facut pate vegetal... O reteta gustoasa atat pentru copii cat si pentru adulti. Cum sotului meu nu ii place pateul normal iar fetitei mele prea mult carnea m-am decis sa caut pe net o reteta de pate vegetal. Asa ca am gasit aceasta reteta. Este un pic schimbata fata de cea originala dar nu mai putin gustoasa!
Ingrediente
5 oua fierte tare
250 gr de ceapa(eu am cantarit ceapa dupa ce am taiat-o fin)
un varf de lingurita de mustar
2 linguri de ulei de masline(cred ca merge si ulei vegetal desi cel de masline e mai sanatos)
50 gr de nuci
sare si piper pt gust
Preparare:
Taiati ceapa cat mai marunt si puneti intr-o tigaie cu cele doua linguri de ulei:
Rumeniti ceapa pana devin un pic galbena dar aveti grija sa nu o ardeti:
Separat cojiti oaule si taiati-le cat mai marunt:
Intr-un mixer sau blender(depinde ce aveti in casa si chiar nu conteaza) puneti ceapa rumenita, ouale taiate, mustarul si nucile.
Mixati pana ajungeti la consistenta dorita. Eu am facut pateul astfel incat sa se simta un pic ceapa.
Puteti servi pe paine(cum ii place sotului meu) sau cu ardei,castravete sau crackers cum imi place mie.
Numai cateva cuvinte cu aceasta ocazie...stiu ca nu am mai scris de ceva timp...dar a fost Craciunul si apoi Anul Nou...Parintii mei ne-au vizitat in Londra si am fost un pic "busy". Fetitei mele i-a placut mult sa petreaca saptamani cu bunicul si cu bunica x
La multi ani tuturor si sper ca 2011 sa fie un an mai bun pentru toata lumea!!!! Sa aveti parte de cat mai multe bucurii si de cat mai putine neplaceri!!!
Multa dragoste!!!
Otilia